Inițiativa Cetãțeneascã Europeanã, un instrument care trebuie reparat

2015-03-03 0 comentarii

Tratatul de la Lisabona a instituit Inițiativa Cetãțeneascã Europeanã (European Citizens’ Initiative – ECI) ca un instrument de implicare a cetãțenilor în procesul legislativ european. La vremea respectivã, legiferarea Inițiativei a fost primitã cu entuziasm de cãtre cetãțeni și activiști deoarece o considerau un instrument inovativ al democrației participative. Cetãțenii europeni primeau în mod indirect dreptul la inițiativã legislativã.

Mecanismul ECI a devenit operațional în aprilie 2012, iar regulile prevãd necesitatea obținerii a cel puțin un milion de semnãturi din cel puțin șapte state membre pentru ca o inițiativã cetãțeneascã sã reușeascã. Regulamentul stabilește, de asemenea, un numãr minim de semnãturi necesare în fiecare stat membru proporțional cu numãrul mandatelor de care dispune în Parlamentul European.

Dupã trei ani de funcționare a ECI, consider cã avem de-a face cu un exemplu tipic al unei intenții nobile puse în practicã cât se poate de nefericit. Birocratizarea excesivã a procedurilor, dar și comportamentul Comisiei Europene, care este în același timp destinatar al inițiativei, dar și arbitru în înregistrarea acesteia, a dus la situația în care din 51 de inițiative propuse pânã în prezent doar trei au reușit strângerea unui milion de semnãturi necesare și doar douã au primit rãspunsul legal din partea Comisiei. Din pãcate, chiar și aceste rãspunsuri, sub forma unor Comunicãri ale Comisiei, au avut un caracter pur formal, Comisia a fost evazivã și nu a inițiat vreo acțiune legislativã concretã. Comisia s-a comportat la fel și în cazul ECI – „Dreptul la apã” (Right 2 Water), dar și în „One of us” - inițiativã care viza stoparea finanțãrii cercetãrilor care implicã embrionul uman.

Obiectivele ECI sunt, incontestabil, nobile. Ele ar trebui sã traducã în realitate dreptul teoretic al fiecãrui cetãțean sã participe la procesul legislativ european. Pentru a fi funcționalã, ECI ar trebui sã se bazeze pe o procedurã clarã, simplã, ușor de înțeles și utilizat, care sã încurajeze cu adevãrat cetãțenii și sã creascã gradul de încredere pe care aceștia îl au în instituțiile europene. Realitatea este însã departe de aceste deziderate. Statistica este elocventã. În 2012, au fost prezentate 23 de ECI, în 2013, 17, în 2014, 10, iar în primele douã luni ale acestui an, una. Trendul descrescãtor se explicã prin numãrul foarte mare de inițiative respinse din start de Comisia Europeanã, în total 20 din 51 prezentate. O altã explicație este cea a deziluziei crescânde provocatã de dificultatea imensã în fața hãțișului birocratic al procesului de strângere a semnãturilor și al administrãrii legale a datelor personale a cetãțenilor semnatari, care se face dupã 28 de reguli diferite în cele 28 de state membre.

Parlamentul European a fost, de la bun început, un susținãtor al ECI. Recent, în cadrul unei audieri publice organizatã de Comisiile de Afaceri Constituționale și cea de Petiții ale Parlamentului European, participanții au realizat o radiografie sincerã a mecanismului ECI, formulându-se clar nevoia de revizuire a acestuia. Comisia Europeanã este așteptatã sã prezinte, în aprilie, o evaluare a funcționãrii ECI în cei trei ani de la lansare, care va declanșa, cu siguranțã, o revizuire din partea Parlamentului European. Aflatã în vãdit conflict de interese în cazul ECI, Comisia Europeanã poate fi bãnuitã și de obstrucționarea în mod voit și sistematic a inițiativelor prezentate din cel puțin douã motive. Primul este acela al apãrãrii cu gelozie a prerogativei de inițiator legislativ, iar al doilea motiv este acela al implicãrii politice. Un bun exemplu pentru acesta din urmã este Inițiativa Minority SafePack care a avut ca subiect drepturile minoritãților etnice și lingvistice. Inițiatã de UDMR, împreunã cu organizații reprezentative ale unor minoritãți etnice membre ale FUEN – Federative Union of European Nationalities, înregistrarea Minority SafePack a fost respinsã de Comisia Europeanã. Inițiatorii s-au adresat Curții Europene de Justiție, dând în judecatã Comisia pentru acest refuz. Aceeași cale au ales-o organizatorii a încã 4 ECI, toate aceste cazuri aflându-se pe traseul procedural din cadrul Curții Europene de Justiție.

Pus în fața acestei probleme, prim-vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans a afirmat cã motivele strict legale pe care Comisia Europeanã le are pentru a refuza o ECI nu ar trebui sã-i descurajeze pe inițiatori sã foloseascã în continuare Inițiativa ca platformã a dialogului politic. Aceasta este într-adevãr o idee nobilã, dar cetãțenii europeni, între ei și membrii comunitãților minoritare, așteaptã, dincolo de dialog, chiar ca un rezultat al acestuia, decizii și mãsuri concrete.

Interesul mare de care s-a bucurat audierea publicã din Parlamentul European este un semnal clar cã, în ciuda dezamãgirii de moment a organizațiilor cetãțenești și a activiștilor civici, totuși ECI are un potențial deosebit. Obiectivul Inițiativei, și anume asigurarea implicãrii cetãțenilor europeni în nașterea deciziilor care îi privesc, este mai actual decât oricând. De aceea, 2015 trebuie sã fie anul regândirii ECI. Trei ani de experiențã ne aratã clar punctele slabe și deficiențele care trebuie eliminate, iar așteptãrile societãții civile ne motiveazã sã reparãm instrumentul prin care cetãțenii pot participa activ în luarea deciziilor la nivel european. Cred cã Parlamentul European este forul care trebuie sã corecteze situația în care se aflã ECI, redându-i acestui mecanism valențele care i-au fost menite de la bun început.


rss

MAI MULTE ŞTIRI

  • › 2016-12-21
    Vă doresc Crăciun fericit şi un An Nou plin de împliniri!
    › 2016-12-05
    Administrațiile locale din Ungaria sprijină candidații UDMR la alegerile parlamentare, a declarat liderul UDMR Hunedoara, Iuliu Winkler, luni, la Deva, după ce s-a întâlnit cu delegația din județul Vas, înfrățit cu județul Hunedoara, condusă de Marton Ferenc, vicepreședintele Consiliului Județean Vas din Ungaria.
    › 2016-11-20
    Organizațiile de tineret care activeazã în comunitãțile maghiare dispersate au provocãri specifice, însã prin colaborarea lor se pot obține rezultate mai bune, a declarat Széll Lõrincz, liderul listei UDMR Hunedoara la Camera Deputaților, în cadrul întrunirii organizațiilor de tineret membre ale Conferinței Tineretului Maghiar din România (MIÉRT), care s-a desfãșurat, sâmbãtã, la Hunedoara.

FOTOGRAFII RECENTE

Scroll